13 august 2009

Concluzie

Astăzi am descoperit o variantă excelentă a unei piese pe care o iubesc mult de tot...omagiu adus de un artist pe care am avut privilegiul să-l cunosc în copilăria mea - Mircea Bodolan - unuia dintre cei mai adevăraţi muzicieni contemporani, regretatul Valeriu Sterian ...



şi varianta originală...


Valeriu Sterian - Concluzie
Asculta mai multe audio Muzica

12 august 2009

ARDOR / Pro Democraţia

Pentru două zile am participat la Moieciu la o întânire ARDOR-Asociaţia Pro Democraţia, unde s-a discutat şi disputat pe teme actuale, legate de o posibilă federalizare a UE... deconectante zile, în continuarea "zilelor de poveste" de care vă vorbeam anterior...a trebuit să mă întorc pentru şedinţa de Consiliu Local de mâine... dar şi pentru întâlnirea cu tinerii care vor participa la regionala de săptămâna următoare de la Turda...vă mai ţin la curent şi până atunci câteva mărturii foto de la ceea ce s-a intitulat proiectul "Exerciţii UE"...
fug la întâlnirea de club din seara asta şi apoi la meci...sper că România şi Ungaria sunt în stare de un meci frumos, în memoria regretatului Marian Cozma...


la şedinţa de arbitraj, încadrat de Monica Mocanu, preşedinte ARDOR şi Raluca Petrescu, director de turneu...



am participat la seminarii foarte interesante despre Uniunea Europeană, susţinute de Amalia şi Paul...





am arbitrat 2 meciuri...


10 august 2009

"Zile de poveste"




În continuarea experienţei de la Băţanii Mici, a fost foarte plăcută experienţa de sâmbătă cu excursia la stâna dinspre Sugas Băi a prietenului Dan Manolăchescu... să sperăm că vom mai ajunge cât de curând - probabil în septembrie, înainte de începerea şcolii! - la bulz pe jar şi lapte extrem de proaspăt... poate vor mai veni şi alţii să se bucure de viaţa şi bucuriile simple ale unor "zile de poveste"...
Mulţumim frumos, Dan şi succes!

09 august 2009

parte din prelegerea de la Băţani...


Publicul - printre care Prefectul de Covasna şi Preşedintele C.J. Covasna, a ascultat cu maximă atenţie prelegerea doamnei Antal Izabela, din care vă prezint câteva extrase ...am lăsat intenţionat textul necorectat pt a sesiza nuanţa şi specificul local cu toată frumusţea şi sensibilitatea...

"...În această seară ne vom aminti de doi mari scriitori ai noştri: de Benedek Elek si de Ion Creanga , de ei pentru ca ei au harul de a ne calauzi in Tara Povestilor , in Lumea Basmelor. Erau de diferite nationalitati, au copilarit departe unul de celalalt , nici nu s-au cunoscut,poate nici nu au auzit unul de celalalt, ca daca s-ar fi cunoscut cu siguranta ar fi devenit prieteni…
"Pe cerul lor aceeasi Soare a rasarit
Ploaia aceeasi a cazut pe pamantul lor
De ce ar fi unul mai altfel decat celalat?"- scria intr-un basm Benedek Elek despre doua personaje.

In Depresiunea Baraoltului, in detinutul Padurii, in Ardeal, in Ungaria sau oriunde in lume unde se afla maghiari nu este nevoie de a-l prezenta pe Benedek Elek. El este cunoscut ca marele povestitor ”Mosul Elek al tuturor maghiarilor”.
Ion Creanga este povestitorul cel mai mare roman, care deasemenea nu necesita prezentare natiunii romane si noua sau a tuturor care am citit sau am invatat despre el la scoala.
Ambii au fost oameni crescuti la tara, au devenit scriitori cunoscuti si au fot fondatorii literaturii tineretului.
Benedek Elek fiind deputat a fost primul nostru scriitor care problema literaturii copiilor in politika culturala maghiara a considerat o problema foarte importanta.
Daca studiem atat operele lui Creanga cat si al lui Benedek Elek putem afirma ca in aceeasi timp sunt arhaice si moderne, simple si complicate ca si viata de toate zilele cu bucuriile si problemele ei.Toate intamplarile ce descriu in operele lor sunt atat de reale si fidele incat parca am descoperi soarta noastra cu esenta vietii noastre.
Paralelismul consta intre adevaratul lor talent de a povesti si adevarata lor forta consta in manifestarea lor narativa iar asemanarea in exprimarea lor vie , autentica , formarea frazelor , utilizarea verbelor , descrierea intamplarilor prin care personajele prind viata..Limbajul lor este inconfundabil cu termeni specifici folositi in modul exprimarii si prin oralitatea stilului .
La ambii povestitori cuvintele cele mai numeroase sunt de origine populara, avand un aspect fonetic secuiesc , respectiv moldovenesc , multe sunt regionalisme – lipsand aproape pe deplin neologismele.
Dar toate aceste expresii luate din oralitatea populara –in ciuda aparentelor –dau un limbaj artistic inconfundabil a unui stil foarte original.
Ambii scriitori nu povestesc rece indiferent , ei se implica , participa sufleteste , retraiesc amintirile si is-i marcheaza participarea sufleteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic etc.
Scrisul lor , expresivitatea lor limbistica contin multe comparatii , verbe imitative .
Cu toate acestea pot afirma ca ambii scriitori nu au copiat limba taraneasca , ci au simtit-o in pulsul lor , in vibratia inimii lor.Limba stramoseasca au recreat-o si au turnat-o in tiparele unei rostiri individuale , de unde provine si originalitatea lor.
Ambii s-au despartit greu de satul lor natal cand au plecat la studii.
Majoritatea actiunilor se concentreaza in spatiul satului lor natal.
Cititorilor li se pare ca povestitorii participa activ in actiune si transmit cititorilor „in direct”ceea ce se intampla cu ei.
Atat Creanga cat si Benedek Elek in afara momentelor de seriozitate nostalgice – manifesta si placerea de a glumi si de a folosii expresii lingvistice ale oamenilor din popor.
Folosesc termeni familiari ai caror menire este sa exagereze, sa caricaturizeze:fetele sunt dracoase, baietii mangositi, prostalai etc.
(...)In scrierile lor avem senzatia de foarte multe ori ca doi mari povestitori parca s-ar fi inteles: Creanga scrie despre Batani iar Benedek Elek despre Humulesti.
Cateva asemanari:
Creanga scrie despre Humulesti spunand ca nu era un sat oarecare si astfel i-si aminteste despre oamenii satului:
Humulesti era: „cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre care stiau a invarti si hora, dar si suveica, de vuia tot satul de vatale in toate partile , cu biserica frumoasa si niste preoti si dascali si poporeni – (credinciosi) ca aceeia de faceau mare cinste satului lor.”
Povestitorul Benedek Elek astfel povesteste parca ar povesti la sezatoare- fonoba- in mijlocul poporului. In partea de incheiere a operei nemuritoare astfel scrie:
„Nu- mi vine a crede ca daca oricine va citi aceasta carte , sa nu simta dragostea iubirii mele fata de poporul meu, din al carei sange sunt si eu.A ceasta iubire mi-a manuit penita , aceasta a dat forta din nou mainilor mele fara vlaga .”
In opera "Pamantul meu iubit natal!" astfel i-si reaminteste despre consatenii lui, cu care in seri discutau problemele atunci actuale ale satului raman actuale si inziua de azi:
„De multe ori in seri de-a randuri sufrageria este plina ----atyafiak--- cu oamenii din sat, oameni de seama importanti si discutam problemele lumii , in care includem si ale satului , ale oamenilor…Tot atunci asternem in discutii tema care de mult nu sunt rezolvate….Citez: „Este de ordinea de zi problema acelui drum care face legatura intre Batanii Mici si Batanii mari.Acest drum abia are doar un km, dar de toamna pana in vara carutele se scufunda in noroi pana la osii….”totusi –DOMIA Voastra acolo ne chinuim pe noi insine si bovinele pentru ca pe drum mai bun numai primn mare ocolire ajungem in Batanii Mari.” Continua mai departe dialogul Benedek Elek:”Din cauza acestui drum in zece ani de trei ori ne-a vizitat sub-, prefectul si két járás főszolgabírója doi prinpretori si két varmegye mérnöke.De toate cele trei ori eu le-am ospatat pe …..varmegye úrait, care prin toasturi au promis , ca vor rezolva problema drumului pana la toamna , cu siguranta va fi gata, dar nu a fost rezolvata.Trei sate folosesc acest drum , printre ei a fost impartita portiunea de un km, dar fiecare considera mult partea costisitoare partea lui, astfel i-si chinuie pe ei insisi cu animalele cu tot..I-mi vine de a i-mi bate joc de acesti doi – varmegye- : , si cele trei sate. Eu insumi voi duce la capat rezolvarea acestui drum.Mult mai lung drum am parcurs pe poalele muntelui Maierus.”
Deci dragi ascultatori se poate observa ca apare in fata noastra aceea lume a satului , al carei evenimente se contureaza rapsodic intr-o unitate din evenimentele din viata satului de atunci cu problemele lui ,si nu numai ce de fapt sunt si in ziua de astazi aceeasi ganduri si probleme nerezolvate.
Dupa studii Benedek Elek se muta acasa si in dimineti citez:”Cutreier drumul cotit al padurii mele, ma opresc din cand- in cand- privirea mea zboara pe partea cealalta al dealului , la cimitirul nou si se stabileste pe mormantul bunicilor….”
Parca ar scrie Ion Creanga:”cutreieram padurile si campiile, araturile ,campiile inflorate si dealurile , cand zorile mi-au suras.”
Iata cum scrie Ion Creanga:”Dragu-mi era satul cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul , in care se oglindeste cu mihnire Cetatea Neamtului de atata veacuri!Dragi-mi erau tata si mama, fratii si surorile , si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari in zilele geroase de iarna, ma desfatam pe ghiata si la sanius , iar vara – in zilele frumoase de sarbatori , cantand si chiuind , cutreieram dumbravile si luncile umbroase , prundul cu stiolanele , tarinile cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri , de dupa care-mi zambeau zorile in zburdalnica varsta a tineretei!
Benedek Elek cu o ocazie s-a asezat in sala ficei Flora si meditandspune:
„Dimineata de la tara himnuszt fakaszt.Si atunci compune versurile:
„O, dimineata a satului!Dimineata diminetilor!
Inima-i plina cu farmecul frumusetii lor
Orasul poate avea o mie de frumuseti
Dar nici una nu se compara cu a ei!
din mireasma florilor aer balsamat,
Cantecul ciocarliei sus indepartat
Rasaritul vioi al Soarelui pot observa ,
Natura al carei trezire o pot vedea

Toate aceste frumuseti numai aici le pot vedea,
Zborul pitpalaculi numai aci pot depista ,
Tot ce e frumos in lume este in acest sat
In acest sat si-n acest cantecel drag.….

Ion Creanga astfel scria:
„De piatra de-ai fi fost nu se putea sa nu-ti salte inima de bucurie , cand auzeai ca scripcariul- lautarul – satului cum canta in puterea noptii.

„Frunza verde de cicoare,
Asta noapte pe racoare
Canta o privighetoare
Cu viersul de fata mare ,
Si canta cu glas duios ,
De picau frunzele jos,
Si canta cu glas subtire
Pentru- a noastra despartire:
Si ofta si ciripea,
Inima de ti-o rupea!”

Eu cred ca dupa atata ani in urma lor noi – prin amintirea lor putem lega prietenii nu numai intre copii maghiari si romani, daca le facem cunoscut operele acestori mari povestitori.Pentruca cunoscand reciproc povestile noastre atunci putem insusii mai bine cultura si traditia unui altuia , ne cunoastem mai bine datinile, obiceiurile prin care ne cunoastem mai bine unii pe alttii si ne dam seama ca toti avem aceeasi probleme si daca avem posibilitate de a invata unul de la celalalt , sufleteste vom deveni si mai bogati si mai puternici.Impreuna apreciem mai bine frumoasele meleaguri ale tarii noastre si oamenii acestora , chiar tara noastra am vedea intr-o unitate ca o tara frumoasa a basmelor si impreuna am avea mai mult spor la infrumusetarea acestei tari..
Sa ne aratam reciproc locurile noastre deosebite, sa le facem cunoscut si altor copii de pe alte parti ale tarii sa vada ca Batanii Mici – locul nasterii a lui Benedek Elek cu simplitatea lui este de fapt un sat minunat si este parte integranta al Tinutului Padurii, al Depresiuni Baraoltului, ce apartine Tinutul Secuimii, iar Secuimea este parte al Ardealului si Ardealul este parte a Tarii Povestilor ce apartine Lumii basmelor.In zona noastra se poate acum intelege de ce Benedek Elek este regele neincoronat al lumii Basmelor .Partea Moldovei – locul natal al lui Ion Creanga – Humulesti- nu apartine lumii Basmelor? Si Ion Creanga nu este considerat la fel ca Benedek Elek in randul taberei de cititori care-l cunosc?
Sa fim mandrii de ei si de toti oamenii nostri de seama , sa vorbim despre ei si altora ca invatand de la ei vom deveni mai bogati sufleteste si morali, daca invatam numai ce e bine si de la unii altii .Sa citim povestile lor copiilor nostrii ca prin aceste povestiri ajungem la sufletul copiilor iar copiii prin basme cunosc ce e bun si ce e rau.
Ambii scriitori prin basmele lor cultiva principii morale, esentiale cum sunt . adevarul, dreptatea, prietenia , ospitalitatea , compasiunea , curajul etc. Si condmna rautatea , injustitia, minciuna , inegalitatea umana…
Stim ca intre lumea reala si lumea basmelor este oportunitate , dar basmul are rolul de a egala cele doua lumi.Basmul este dreptatea in vesminte mascate .
In basmele lui Benedek Elek si al lui Ion Creanga forta motorica- MOZGATÓ ERŐ este traditia ce au transmis din generatii in generatii.Ei au inteles ca copiii prin povesti inteleg si invata mai bine ca in cursul vietii omul trebuie sa lupte daca se ivesc probleme , ca si personajele sau fiul cel mai mic al omului sarac din poveste.Copii inteleg repede lumea basmelor si accepta „adevarul” lor si datorita acestor principii vor respecta stramosi, datorita lor vor deveni mai buni si vor vedea prin alta prisma cursul vietii si vor pretui lumea cotidiana.–
Batanii Mici este un spatiu simbolic, cu spiritul basmelor deoarece aici basmele lui Benedek Elek au un rol de a pretui valorile , ce au influenta deosebita asupra comunitatii , asupra traditiei acestora si asupra culturii acestora.Aceasta traditie valoroasa mostenire din stramosi pe urmasi au o valoare ce asigura supravietuire.Copiii citind aceste basme vor cunoaste mai bine stramosii, limba si expresiile luate din oralitatea populara si se vor apropia si semenilor de pe alte meleaguri. s-au chiar lumi diferite Astfel devine mai intelegator, mai onest si cinstit cu altii daca vom trece peste deosebirile si va intelege ce ne leaga unul de celalat nu ce ne desparte sau ne invrasbesc.Ori unde vom calatorii in aceasta tara numit cu ghilimele de rigoare in LUMEA BASMELOR numai binele si frumosul ar fi bine sa observam ca astfel avem posibilitatea de a ajunge intr-o lume unde nu sunt granite, obstacole –unde multi- culturalitatea ne-ar infrumuseta simtul esteticului si ne-ar echilibra armonia sufleteasca.In educatia copiilor trebuie sa introducem noi valori , in afara educatiei morale si educatia estetica sa incepem cat mai curand ce se poate face prin initiera citirii basmelor sau cu ajutorul mijloacelor artistice ,ceea ce se poate imbina cu o noua conceptie de viata , cu aceea de a stii pretui concetatenii nostri de alte etnie .Toate aceste valori se pot obtine prin reinvierea si amplificarea si a face cunoscut si cu altii traditiile stramosesti.
Eu cred ca daca aceste principii despre viata s-ar realiza -toti impreuna am realiza o tara virtuala , dar totodata si reala in care toti copiii ar fi fericiti , o tara ce intr-adevar am putea numii Tara Povestilor, Lumea Basmelor in care atat cititorii lui Benedek Elek cat si al lui Ion Creanga ar fi adevarate personaje. Sa invatam de la marii nostrii scriitori.



extraordinare rânduri, parte dintr-o prelegere mai mare, foarte interesantă şi extrem de actuală...