17 septembrie 2010

Echipa lui CRIN !

CRIN ANTONESCU  şi-a prezentat echipa guvernamentală!
"Aș dori să vă precizez că acest angajament este unul nu doar în premieră, ci este unul care încearcă să schimbe modalitatea de a face politică, mentalitatea partidelor sau cel puțin a unui partid - PNL şi tipul de raport şi de contract între politicieni, aleşi, alegători şi contribuabili. Consider că în România, experienţa de a spune oamenilor şi de a şti oamenii, cei care-și dau votul atunci când și-l vor da, nu doar cine este preşedintele sau primul ministru sau şeful partidului respectiv, ci şi anume cine va fi conducătorul în plan guvernamental al unui domeniu sau altul, este o diferenţă importantă pe care celelalte partide şi PNL n-au făcut-o până acum din motive care sunt lesne de înțeles, dar cred că suntem la momentul la care, între alte numeroase mişcări curajoase, chiar dacă riscante, de reformă, trebuie să o facem şi pe aceasta.

 Viceprim-ministru, Ministrul Finantelor si Economiei
Claudiu DOLTU
42 de ani 
·        Prof.Univ.Dr. ASE (Catedra de Economie si Politici Economice)
·        Director Executiv si Membru in Board Banca Mondiala, Washington DC (2006-2009)
·        Consilier Prezidential pe probleme economice (1999-2000)
·        Consilier al Guvernatorului BNR (2001 – 2003)
·        Secretar de Stat Ministerul Finantelor (2005 - 2006)
·        Subsecretar de Stat Ministerul Afacerilor Externe (2005)

Viceprim-ministru, Ministrul Educatiei si Cercetarii:
Andrei MARGA
·        Prof.Univ.Dr, Rector al Universitatii Babes Bolyai, Cluj Napoca
·        Ministru al Educatiei si Cercetarii (1997 – 2000)
·        Vicepresedinte PNL

Ministrul Afacerilor Externe:
Teodor MELEȘCANU
·        Prof.Univ.Dr, Doctor in Drept International Universitatea Geneva
·        Ministru de Externe (1992 – 1996)
·        Ministru al Apararii Nationale (2006 – 2008)
·        Ministru Ad Interim al Justitiei (2007)
·        Vicepresedinte al Senatului

Ministrul Apararii Nationale:
General (r) Corneliu DOBRITOIU
·        Universitatea Harvard, cursul "Leaders in Development Managing political and Economic Change Program" (2008)
·        Scoala de Studii Navale Postuniversitare, Cursul superior de management al apararii, Monterey, SUA (2005)
·        Colegiul NATO, Cursul pentru ambasadori si generali, Roma (2004)
·        Centrul de Studii Europene de Securitate “George C. Marshall “, Colegiul de Studii Strategice şi Economia Apararii (1995)
·        Secretar de Stat MApN (2006 – 2009)
·        Seful Directiei Integrare Euro – Atlantica si Relatii Militare Internationale MApN (2001 – 2004)
·        Ofiter de Stat Major, Cartier General NATO, Bruxelles (1998 – 2000)

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei:
Mariana CÂMPEANU
·        Ministru, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (2008)
·        Presedinte Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi Sociale (2007 – 2008)
·        Vicepresedinte PNL

Ministrul Sănătății:
acad. Victor VOICU
·        Secretar general al Academiei Române din 202
·        Prof.univ.dr., Universitatea Carol Davilla București
·        Director al Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale
·        General de brigadă în rezervă
·        Membru a numeroase asociații profesionale europene și internaționale în domeniul toxicologiei

Ministrul Administratiei si Internelor:
Victor Paul DOBRE
·        Scoala Superioara de Administratie Roma (1998)
·        Colegiul National de Aparare (2005)
·        Secretar de Stat Ministerul Internelor si Administratiei (2005 -2008)
·        Prefect Galati (1996 – 2000)
·        Vicepresedinte CJ Galati (2004 – 2005)
·        Deputat, 2000 – 2004, 2008 –prezent
·        Presedintele Comisiei de Munca si Protectie Sociala, Camera Deputatilor
·        Vicepresedinte PNL

Ministrul Justitiei:
Radu CATANĂ
36 de ani
·        Doctor in Drept, Conf.Univ. Facultatea de Drept, Universitatea Babes Bolyai, Cluj
·        Specializari in Drept Comparat, Universitatea Cambridge, Universitatea Paris 11, Universitatea Louvain.
·        Profesor Asociat Universitatea Graz, Austria

Ministrul Infrastructurii Nationale
Eduard HELLVIG
36 de ani
·        Doctor in Stiinte Politice SNSPA,
·        Centrul de Studii Europene de Securitate “George C. Marshall “,
·        Europarlamentar, Comisia de Comert International (2006 -2007)
·        Deputat (2004 -2008)
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale:
Aurelian PENESCU
·        Prof.univ.dr. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti.
·        Vasta experienta in managementul unor companii multinationale de profil

Ministrul Culturii, Patrimoniului si Identitatii Nationale:
Mircea DIACONU
·        Profesor Universitar, UNATC
·        Director al Teatrului Constantin Nottara
·        Senator 2008 – prezent
·        Vicepresedinte PNL

(...) Este un guvern al unui partid. Este un guvern condus de președintele acestui partid. Este un guvern care cuprinde membrii și patru, cred, vicepreședinți ai acestui partid, dar care cuprinde și patru personalități independente, la Finanțe, la Justiție, la Sănătate și la Agricultură. Și asta se întâmplă pentru că: Finanţele şi Justiţia sunt două portofolii, sunt două ministere, sunt două centre de putere executivă din România, asupra cărora în 20 de ani, sub o formă sau alta, au acţionat direct sau indirect cel mai puternic interesele partizane, interesele partinice şi interesele de grup. Or aici avem nevoie mai mult ca oricând de oameni care să aplice o anumită politică, să asume anumite valori, anumite principii, un program, dar care să fie în afara acestor influenţe, acestor presiuni, acestor dependeţe. De asemenea, am considerat că în domeniul sănătăţii şi în cel al agriculturii, două domenii cheie, cu gravă situaţie în prezent şi cu mari probleme, inclusiv în perspectivă, e nevoie în acest moment de persoane cu cea mai înaltă autoritate, nu provenind din activitatea politică sau din apartenența, ci provenind din activitatea academică, din activitatea managerială, din prestigiul pe care, în primul rând, în faţa comunităţii profesionale și de interese legitime pe care o conduc, să-l impună această activitate a lor. Acest guvern va avea un program, acest guvern are deja un program." (Crin Antonescu)

16 septembrie 2010

BURSELE SFÂNTU GHEORGHE

Bursele Sfântu Gheorghe - ediţia a II-a. Tot 10.000 lei.

Consiliul Local (CL) Sfântu-Gheorghe continuă acordarea burselor de excelență elevilor aflați în ultimul an de liceu. Bursele au fost inițiate în 2009 de consilierul local Mădălin Guruianu și vizează recompensarea tinerilor cu rezultate excepționale atât la învățătură cât și în activitatea extrașcolară.
Bursele au o valoare totală de 10.000 de lei, urmând ca fiecare elev să primească 2.000 de lei.
Potrivit lui Mădălin Guruianu, elevii interesaţi în a obține o astfel de bursă îşi pot depune candidaturile până pe data de 15 octombrie, în acest sens fiind necesar un dosar ce va cuprinde scrisoare de intenţie, C.V. şi alte documente la care se face referire în grila de punctaj a candidatului (adeverinţă de la şcoală pentru mediile anuale, copie după diplome şi certificate de participare, recomandări din partea organizaţiilor).
„Sunt convins că această investiţie în excelenţă se va întoarce înzecit, pentru că aceşti tineri vor deveni persoane importante pentru societate indiferent dacă vor reveni vreodată la Sfântu-Gheorghe sau nu”, a spus Mădălin Guruianu, adăugând că este de apreciat faptul că deși 2010 este marcat de criza financiară, CL nu a decis sistarea sau reducerea cuantumului acestor burse.
Potrivit proiectului care stă la baza Burselor Sfântu-Gheorghe, metodologia de acordare a acestora prevede realizarea sumei celor trei medii generale obţinute în fiecare an din primii trei ani de liceu. În plus, se vor lua în calcul performanţele exprimate prin obţinerea de premii la concursuri (conform unui punctaj clar de departajare a participanţilor la olimpiade judeţene, naţionale şi internaţionale, respectiv a premiilor obţinute în cadrul respectivelor competiţii). Vor fi punctate, de asemenea, calităţile organizatorice – fiecare implicare în organizarea unui proiect, a unui eveniment în cadrul ONG-urilor sau Consiliilor Elevilor. Punctajul final va rezulta prin adunarea punctajelor obţinute la criteriile de acordare a burselor, bursele urmând a fi obţinute de candidaţii care vor înregistra cel mai mare punctaj pe întreaga activitate depusă..
(Monica Vajna, www.covasnamedia.ro)

Hotarare "Burse Sfantu Gheorghe" + conditii de acordare:
http://www.sfantugheorgheinfo.ro/index.php?page=246&pid=1042

15 septembrie 2010

START PENTRU SEPSI BC

Săptămâna viitoare start în noul sezon pentru SEPSI BC

Programul meciurilor:
Vineri 17 septembrie, 18.30:        SEPSI BC – Braşov
(meci de pregătire)
Duminică 19 septembrie, 18.00:    SEPSI BC – Iaşi
(meci de pregătire)
Marţi 21 septembrie, 18.00:        SEPSI BC – Timişoara
(optimi de finală a Cupei României, manşa tur)

detalii pe www.sepsibc.com

13 septembrie 2010

A început bine săptămâna!

am condus astăzi ca preşedinte  o extrem de rapidă şedinţă a Consiliului Local, după una de comisie juridica a urmat una extraordinară de plen, cu 2 hotarari adoptate în mai puţin de 1 oră, dar discutate pe larg de-a lungul ultimelor luni în comisia economică... încheierea unui contract de închiriere a clădirii Romtelecom - în sfârşit va dispărea o pată neagră din centrul oraşului! şi scădere a capitalului social la Urban Locato...
dar ziua a început cum nu se poate mai bine cu scurta deschidere a anului şcolar la Colegiul naţional Mihai Viteazul şi programarea zilei de joi cu debate în pauza mare cu bobocii şi apoi seara la club, a continuat cu întâlniri extrem de fructuoase cu parteneri şi sponsori ai echipei de baschet, apoi şedinţele de la consiliu şi acum mă pregătesc pentru întâlnirea de la Arcuş, cu ocazia Şcolii de Toamnă Seri Albastre, unde recenţii participanţi la Naţionala de Debate, Laura Ardeleanu şi vicecampionul naţional Dani Cruceriu vor deschide o dezbatere cu invitaţi de marcă, sper extrem de binevenită, pe tema finanţării culturii pe timp de criză...

UPDATE: s-au descurcat bine cei doi debateri, lansând câteva teme foarte interesante de discuţie în zona finanţării culturii, urmaţi fiind de mai multe intervenţii inspirate ale invitaţilor prezenţi la întâlnirea de la Arcuş... dar dintre toţi s-au remarcat invitaţii speciali, soprana Felicia Filip şi domnii Cristian Mihăilescu, regizor şi directorul Operei din Braşov şi Miltiade Nenoiu, fagotist şi profesor la Academia de Muzică din Bucureşti... dezbatere condiimentată cu câteva surprize muzicale oferite de tinerii de la Şcoala de Toamnă Seri Albastre, totul pentru a deschide apetitul celor prezenţi pentru spectacolul de gală de miercuri de la ora 19.00, când e de văzut a doua ediţie a ceea ce devine unul dintre evenimentele culturale din zonă cu largă rezonanţă naţională...

12 septembrie 2010

Să redescoperim normalitatea!


Să redescoperim normalitatea

Întotdeauna m-au deranjat atitudinile neargumentate şi exclusiviste, de tip cine nu e cu noi e împotriva noastră. Am fost convins de fiecare dată că atitudinea de bun simţ, bazată pe fapte, exemple, dovezi, raţionamente logice prevalează pe termen lung şi se impune în ochii oamenilor, care nu pot fi prostiţi şi manipulaţi la nesfârşit de cei care zbiară mai tare sau mai colorat…
Tot zgomotul asurzitor din aceste zile în jurul cazului Vântu mă face să cred că mai am mult de aşteptat până se va întâmpla asta. Ţin să spun de la început că nu sunt de accord cu nici una dintre tabere. Nici cu atitudinea sfidătoare a justiţiei din ce în ce mai “ascultătoare” faţă de vrerile tartorului Băsescu în faţa multiubiţilor lui “moguli” – nu întâmplător, taman trecuţii prin închisoare în ultimii ani, Patriciu, Popoviciu, Becali, Diaconescu şi acum Vântu, l-au ajutat cu vârf şi îndesat prin diverse mijloace în campanile electorale de până acum. Dar nici nu pot fi de acord cu poziţia de apărare a unor oameni care trebuie aduşi în faţa justiţiei. Mai mult ca sigur că aceste acţiuni sunt tardive şi majoritatea faptelor comise prescrise şi asta tot din cauza mult prea politizatei justiţii, dar nici nu pot fi apăraţi, doar pentru că “e la modă”.
Adicătelea cum am ajuns ca după ultimele zile să se tranşeze atât de clar apele încât eşti ori cu Băsescu, ori cu Vântu? Şi eventual şi cu toţi cei de mai sus şi chiar şi cu “don Voiculescu”, căci el rămâne încă singurul neatins de  atacurile lui Băsescu - sper că vă amintiţi când fostul nomenclaturist a reuşit aproape să desfiinţeze C.N.S.A.S. pentru că instituţia îşi permisese să-l demaşte pe securist. Merită apăraţi toţi oamenii ăştia, aşa cum vedem de câteva zile pe toate canalele? Şi mai ales merită să pui în aceeaşi tabără oameni cu prestanţă şi prestigiu, ca Tănase, Dinescu, C.T. Popescu şi mulţi alţi analişti onorabili, cu palavragii de duzină, ca Vadim, doar pentru a arăta că majoritatea societăţii este contra lui Băsescu?   
De unde acest maniheism grosolan de a elimina posibilitatea unei a treia căi, cea a normalităţii, cea care îi vrea pe amândoi, atât pe Băsescu, cât şi pe Vântu judecaţi pentru răul făcut atâtor oameni din ţară. Şi condamnaţi, sau achitaţi, după cum o vor arăta dovezile. Eu continui să sper în această cale a normalităţii, cea a bunului simţ, a implicării şi a faptelor care nu rămân niciodată nerăsplătite.

SOLUTII PERTINENTE DE IESIRE DIN CRIZA!

PENTRU CĂ M-AM SĂTURAT SĂ CREDEŢI BALIVERNELE GUVERNULUI CUM CĂ NU EXISTĂ SOLUŢII DE IEŞIRE DIN CRIZĂ!

România pierde competiţia fiscală în Europa Centrală şi de Est. Soluţiile de scădere a fiscalităţii pentru ieşirea din criză

În timp ce ţările din Estul Europei se întrec în a oferi cele mai mici taxe din Europa pentru a-şi stimula economia afectată de criză, al n-şpelea guvern Băsescu-Boc al României se gândeşte ce taxe şi impozite să mai întroducă sau să mărească, sufocând economia în fiscalitate şi birocraţie. Conform premierului Mikola Azarov, noul cod fiscal ucrainian va reduce TVA de la 20% la 17 % şi va introduce taxe ZERO pentru IMM-uri pe o perioadă de cinci ani. Aceeaşi taxă zero se va aplica şi sectorului ospitalier şi industriei uşoare timp de zece ani, iar TVA pentru traderii pe cereale, metale şi lemn va fi complet eliminată. Taxele pe venituri vor fi fixate la 15% pentru salarii sub 1.111 dolari pe lună şi la 17% pentru salarii peste 1.111 dolari. “Vom micşora taxele astfel încât să ajungă la cel mai redus nivel din Europa”, a declarat el,  adăugând că prin­cipala menire a codului este libera­li­zarea le­gis­laţiei fiscale.
Şi Guvernul Bulgariei a declarat la începutul anului că „Bulgaria va avea cele mai mici impozite din întreaga regiune şi din toată Uniunea Europeană până la finalul mandatului acestui guvern”. În Bulgaria, TVA-ul a fost redus la 16% de la 20 de procente, TVA-ul este de doar 20%, nu are impozit forfetar, contribuţiie sociale sunt de până în 30%, impozit pe dividende la 5% şi capital social de numai 1 euro. În plus, parlamentarii şi-au micşorat singuri salariile.
Şi Ungaria a scăzut impozitele pentru IMM la 10% şi va introduce cotă unică de 16% din 2011.
În acelaşi timp guvernul Băsescu-Boc, după ce a crescut TVA de la 19% la 24% şi nu are nicio intenţie să revină asupra acestei decizii, se gândeşte să-i forţeze pe români la taxe pentru convorbirile personale sau chiar şi pentru cazarea şi hainele primite gratuit. Cadourile de 8 martie sau de Paşte mai mari de 150 de lei intră şi ele în cuantumul de impozitare.
Ce a făcut guvernul pentru combaterea crizei? Aproape nimic şi cu siguranţă nimic bun. 1. Cea mai importantă măsură luată de guvern, probabil şi cea mai mare gafă, a fost introducerea impozitului forfetar. Impozitul forfetar ucide spiritul antreprenorial. Conform datelor de la Registrul Comerţului, peste 133000 de firme şi-au suspendat activitatea în anul 2009, cu 1009,59% mai mult faţă de anul 2008; 18766 de firme au fost dizolvate voluntar, iar 43615 firme au fost radiate.
2. În loc să reducă birocraţia aferentă achitării impozitelor, a decis că toate firmele sunt obligate să îşi certifice declaratiile de impozit pe profit la un consultant fiscal (în afară de cele care oricum sunt nevoite să se supună unui audit contabil). Legea este un exemplu clar de acordare de privilegii unui grup de interese.
3. Neimpozitarea profitului reinvestit. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplică doar pentru acele firme care îşi folosesc profitul în scopul achiziţionării de echipament fizic (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru.)
Măsura guvernului nu a fost criticată de mediul de afaceri pentru că nu reprezintă propriu-zis o scutire de impozit, ci doar o amânare a plăţii acestuia. Aceasta pentru că povara fiscală nu este diminuată. După cum a explicat Camera Consultanţilor Fiscali, “valoarea fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor se determină prin scăderea din valoarea de producţie şi/sau achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevăzută”. Prin urmare firmele nu vor putea amortiza integral activele achiziţionate din profitul reinvestit.
4. Scutirea de la plata contribuţiilor sociale a acelor firme care nu îşi concediază angajaţii, ci îi trimit în şomaj tehnic. Această măsură încurajează economia subterană şi munca la negru. Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers realizat în decembrie anul trecut, doar 16% din companiile private au apelat în 2009 la şomaj tehnic, pe o perioadă de până la trei luni şi 8% la concediu fără plată.
5. În februarie guvernul a anunţat scutirea de la plata CAS timp de 6 luni a firmelor care angajeaza şomeri. Deşi şeful guvernului a preconizat că această măsură ar duce la crearea a circa 50000 de locuri de muncă, măsura va fi complet ineficientă în frânarea creşterii şomajului.
6.  Reducerea numărului de taxe si tarife parafiscale de la 491 la 302 este în bună măsură o dezinformare, pentru că “reducerea” a constat mai degrabă în comasarea nu în eliminarea taxelor: doar 42 au fost eliminate, 147 au fost comasate.
Cele 484 de taxe parafiscale identificate anul trecut aduceau venituri de 3,2% din PIB, iar venitul nerealizat din încasarea acestora a fost de 1,3% din PIB. Cu alte cuvinte, nu numai că aceste taxe sunt multe, dar sunt şi ineficiente. Doar la Ministerul Mediului au fost identificate 102 taxe şi tarife nefiscale. La Ministerul Administraţiei şi Internelor au fost descoperite 50 de taxe nefiscale. Secretariatul General al Guvernului încasa 42 de taxe şi tarife nefiscale. Instituţiile subordonate Ministerului Economiei percepeau 41 de taxe nefiscale, la fel ca şi cele percepute deu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. La Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale numărul taxelor si tarifelor nefiscale se ridica la 37, la Ministerul Sănătăţii – 35, la Ministerul Justiţiei – 30, iar la cel al Muncii – 24.
7. Abrogarea planului de reducere a contribuţiilor sociale – decizie înfăptuită la începutul anului 2009. Este vorba de o altă măsură pro-criză, prin care guvernul a dat peste cap încă o dată aşteptările întreprinzătorilor, ucigând în faşă perspectivele unei relaxări fiscal oricum plăpânde.
În aceste condiţii, România pare să fi pierdut cursa în materie de concurenţă fiscală în Europa Centrală şi de Est. Cotele de impozitare din România nu sunt doar mai mari decât la vecini (16%), în ce priveşte TVA aceasta este cu doar un punct procentual sub nivelul maxim admis din UE, dar nivelul ridicat al Contribuţiilor la Asigurarile Sociale şi de Sănătate fac ca şomajul ridicat şi angajarea anemică să persiste pe piaţa muncii. Investitorii străini vor ocoli România şi vor profita de fiscalitatea mai redusă a vecinilor. În plus, un număr important de firme româneşti ar putea de asemenea migra peste graniţe, aşa cum o dovedesc informaţiile ANAF asupra judeţelor Giugiu şi Călăraşi, de pildă, deşi amploarea acestui fenomen nu poate fi estimată în acest moment, dar el există cu siguranţă. Ca urmare a pierderii competitivităţii fiscale, România îşi va reveni mai greu din recesiune, şomajul va persista, iar, la în momentul în care economia se va redresa, ratele de creştere vor fi foarte probabil semnificativ sub potenţial.
Românii din Vest se duc în Ungaria să facă afaceri şi cumpărături, cei din Sud se duc în Bulgaria, iar, începând de azi, românii din Nord se vor duce în Ucraina. În România e foarte greu să începi o afacere şi, dacă reuşeşti să o pui pe picioare, trebuie să te lupţi în continuare cu corupţia şi stai cu teama că mâine poate apărea un nou impozit care să-ţi doboare munca la pământ. Numai în Bulgaria, la Ruse, se înregistrează în fiecare zi două companii ale cetăţenilor români.
Singura soluţie anticriză viabilă este reducerea drastică a fiscalităţii. Reforma fiscală pe care platforma Spune şi tu v-o propune acceleează acumularea de bani, creşte investiţiile, creează noi locuri de muncă şi ridică nivelului de viaţă al românilor:
  • Reducerea cotei unice a impozitului pe profit la 10% înseamnă investiţii mai multe şi noi locuri de muncă
  • Micşorarea TVA-ului la 15%
  • Reducerea cu 50% a contribuţiilor la asigurările sociale şi unificarea bazei de impozitare asupra căreia se aplică acestea
  • Reducerea de 5% pentru plata la termen sau anticipată a impozitelor reprezintă mai mulţi bani pentru consum sau investiţii în propria afacere.
  • Anularea impozitului forfetar;
  • Anularea restricţiilor privind deductibilitatea TVA-ului la achiziţia de autoturisme şi a cheltuielilor cu combustibilul;
  • Bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale, pentru contribuabilii ce îşi plătesc taxele la termen;
  • Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale de la 0,1% pe zi la 0,03% corelat cu nivelul dobânzii de politică monetară a BNR;
  • Deduceri fiscale suplimentare intr-un procent de până la 50% din valoarea investiţiilor efectuate, cum ar fi:
- reducerea cu 10% a contribuţiilor la asigurările sociale pentru toţi contribuabilii;
- angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează şomeri aflaţi de peste trei luni de zile fără un loc de muncă beneficiază de reducerea cu 50% a cotelor de contribuţii sociale până la 31 decembrie 2010;
- cota redusă de TVA, de 5% pentru toate tranzacţiile cu locuinţe noi.
O Românie competitivă pe piaţa mondială, în plan fiscal, impune reducerea consistentă a poveri fiscale, prin adoptarea cât mai rapidă a unei cote unice de 10%, simultan cu reducerea universală a TVA la 15%. Dacă ne gândim că unele din aceste procente deja atrag investiţii străine pentru economii învecinate, nici nu poate fi vorba de vreo „terapie şoc” în plan fiscal. În prezent, impozitarea muncii se ridică în România la o cotă alarmantă, de peste 50%. O înjumătăţire a acesteia ar aduce României masive avantajele investiţionale – un „paradis fiscal” al prosperităţii economice din Uniunea Europeană. Multiple beneficii economice ar antrena, pentru România, o astfel de reformă. Avem nevoie de capital investiţional, românesc şi străin, care să creeze locuri de muncă şi să ridice rapid nivelul de viaţă al românilor.